Dupa ce in episodul anterior am aratat, pe scurt, ce inseamna economia circulara si care ar fi cateva dintre principalele beneficii ale acesteia, in acest episod ne concentram asupra atitudinii pe care o are Europa, prin institutiile sale, fata de aceasta noua viziune economica (si nu numai).
Pana in anul 2014, politicile Europei de gestionare a deseurilor au fost centrate in principal pe reducerea cantitatii acestora – cu alte cuvinte, preocuparea principala era orientata asupra etapei finale din viata unui produs, cand acesta devine deseu. In acelasi an, Comisia Europeana a sesizat ca aceasta abordare, desi putea livra rezultate, nu mergea in profunzimea mecanismelor economice si de consum care genereaza deseuri. Era nevoie de un plan care sa incurajeze economiile sa opereze schimbari pe toata durata de viata a unui produs, inca din faza de design, pentru a minimiza impactul asupra mediului. Un plan care sa nu se mai uite doar la deseuri, ci la economia care le genereaza.
Astfel, Comisia a revenit, in decembrie 2015, cu ceva numit „Circular Economy Package”. Ce este acest pachet? In cateva cuvinte, este un pachet de actiuni pe care Comisia Europeana le-a si prezentat in Parlamentul European, actiuni menite sa bifeze trei obiective majore:
- Sa creasca competitivitatea economica
- Sa creeze noi locuri de munca
- Sa genereze crestere sanatoasa si sustenabila
Obiective ambitioase, cu siguranta, menite sa incurajeze initiativele de economie circulara, insa cum pot fi ele atinse prin acest set de masuri si actiuni propuse?
Economia circulara este un concept care risca sa ramana atat – un concept – daca nu se gasesc parghii suficient de puternice pentru a genera adeziune in randul unei mase critice de operatori economici. Practic, e nevoie ca un numar destul de mare de afaceri sa intre in aceasta noua paradigma si sa inceapa sa genereze cerere si crestere. Iar intre aceste afaceri ar fi bine sa se regaseasca atat marii jucatori economici ai momentului – corporatii precum Renault, Ricoh sau Philips, care deja incearca sa integreze principiile economiei circulare in modelul lor de business – pentru a da incredere si forta curentului schimbarii, cat si afaceri noi, emergente, care sa creeze inovatie si care sa imprime o dinamica sanatoasa modelului economic.
Asadar, parghii. Ce parghii propune pachetul adoptat de Comisia Europeana? De pe site-ul Comisiei, aflam urmatoarele:
- Se pun la dispozitie finantari: 650 milioane euro pe programul Horizon 2020 si 5,5 miliarde euro pe fondurile structurale, pentru gestionarea deseurilor si investitii in economia circulara la nivel national
- Se are in vedere dezvoltarea unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare (adica materiile care se recupereaza prin reciclare), pentru a incuraja utilizarea acestora de catre producatori, in schema „deseul meu poate deveni materie prima secundara pentru tine”
- Se propun masuri in cadrul Planului de Ecodesign 2015-2017, pentru a genera produse care dureaza mai mult si se pot repara si recicla mai usor
- O strategie pentru plastice in economia circulara, pentru a se adresa probleme legate de reciclarea acestora, de componentele periculoase prezente in compozitia lor, pe langa problema biodegradabilitatii.
- O revizuire a propunerilor legislative referitoare la deseuri, pentru a grabi imbunatatirea ratelor de colectare selectiva si a descuraja aruncarea deseurilor la gropile de gunoi.
Mai sunt si alte puncte, iar daca doriti sa obtineti mai multe informatii, va incurajam sa vizitati europa.eu.
Constatam, asadar, ca Europa are planuri cu economia circulara. Speram sa vedem aceste planuri transformandu-se in rezultate cat de curand, si ne dorim, de asemenea, sa vedem din ce in ce mai multe initiative economice cladite pe aceste principii noi.
In episoadele urmatoare, ne propunem sa va prezentam exemple concrete de afaceri care au integrat in modelul lor de business principii ale economiei circulare. Cine stie, poate ne vin idei!
Pana atunci, va lasam in compania lui Jyrki Katainen, Vice-Presedinte al Comisiei, care a spus: “Aceste propuneri transmit un semnal pozitiv acelora care vor sa investeasca in economia circulara. Azi, credem ca Europa este cel mai bun loc in care se poate dezvolta o afacere sustenabila si prietenoasa cu mediul . Aceasta tranzitie catre o economie mai circulara este despre (…) competitivitate. Potentialul crearii de noi locuri de munca in economia circulara este imens, cererea pentru produse si servicii mai bune, mai eficiente este exploziva. Vom indeparta barierele care impiedica afacerile sa isi optimizeze resursele si vom sustine pietele interne de materii prime secundare. Ne dorim un progres real.”