2021: an decisiv pentru România în gestionarea DEEE.
CONTEXT:
Anul viitor se împlinesc 15 ani de când România a făcut primii pași în colectarea separată și reciclarea deșeurilor electrice, odată cu aderarea la UE. Prin implementarea directivei europene de atunci, s-au pus bazele conceptului de răspundere extinsă a producătorului (REP). REP este un set de măsuri luate de stat pentru a se asigura că producătorii de produse poartă responsabilitatea financiară și organizatorică pentru gestionarea stadiului de deșeu din ciclul de viață al unui produs. Iar pentru a-și putea îndeplini obligațiile, producătorii s-au asociat în Organizații pentru Implementarea Răspunderii Extinse a Producătorilor (OIREP sau OTR – organizație de transfer de responsabilitate). Una dintre aceste organizații este ECOTIC, prima înființată (aprilie 2006) și care de atunci depune eforturi constante pentru îmbunătățirea domeniului și a sistemului actual de colectare și reciclare DEEE în România. Menționăm câteva elemente definitorii ale ECOTIC: introducerea Timbrului Verde, implementarea standardelor Weeelabex în domeniul tratării DEEE, derularea unor ample campanii de conștientizare, inclusiv prin fonduri europene și atingerea permanentă a țintelor de colectare.
ISTORIC:
Bineînțeles, ca în orice domeniu sunt necesare ținte și elemente măsurabile care să permită analiza de date și în același timp să asigure o creștere constantă a performanțelor, mai ales în acest domeniu ce urmărește protecția mediului.
În acest sens, până în anul 2015, ținta a fost de 4 kg/cap de locuitor la nivel național, neimpunând astfel ținte clare OTR-urilor. În anul 2016 ținta a fost de 40%, iar din 2017 până în 2020, 45% rata de colectare a DEEE-urilor raportate la media EEE puse pe piață în 3 ani anteriori, ținte stabilite clar pentru producători și implicit pentru OTR-uri.
În toți acești ani, ECOTIC a reușit, cu eforturi considerabile și fără o susținere semnificativă din partea autorităților, să îndeplinească țintele producătorilor, mai ales din surse private (colectori, retail, B2b, campanii proprii). Chiar și în 2020, an care a prezentat provocări noi datorate pandemiei (colectări sistate pe perioade lungi, colectori cu probleme de susținere a activității), ECOTIC va îndeplini această țintă, în continuare fără sprijinul autorităților locale. Pentru a clarifica la ce se referă acest sprijin necesar, precizăm că majoritatea autorităților locale nu oferă cetățenilor servicii de debarasare a deșeurilor electrice și electronice în vederea reciclării. În lipsa acestui serviciu (colectare mobilă, puncte de colectare fixe) deșeurile electrice ajung la groapa de gunoi și în cazul DEEE-urilor voluminoase, acestea ajung în fluxurile de fier vechi.
PROVOCĂRI 2021:
Anul 2021 va fi unul decisiv pentru acest domeniu, motivele fiind multiple:
- Creșterea țintei de colectare la 65% (față de 45%)
Realizarea unei rate de colectare de peste 40% în anul 2019 (care a însemnat cea mai buna performanță națională) s-a făcut cu multe eforturi din sectorul privat. Atingerea unei ținte de 65% este practic imposibilă în contextul în care în Romania sunt foarte puține puncte de colectare separată a DEEE (gestionate de autoritățile locale), infrastructura de colectare existând doar din inițiative private și ceea ce se generează ca DEEE nu este suficient pentru a susține îndeplinirea țintei, gradul de înlocuire fiind mic. Chiar și în contextul eradicării colectării informale (fluxul responsabil pentru pierderea DEEE în fier vechi și dispersia poluanților aferenți în mediu) tot nu se va reuși îndeplinirea țintei de 65%. De menționat că, dintre statele membre UE, doar Irlanda a atins acest prag în 2019.
- Penalitate AFM – 4 lei/kg, 20 lei/kg la lămpi (ținta neatinsa), impusă producătorilor și OTR-urilor. România are cea mai mare penalitate din UE, majoritatea statelor membre UE neavând o astfel de penalitate. Se adaugă și clauza în care licența de operare a OTR-urilor este retrasă dacă 2 ani consecutivi nu este realizată ținta. Efectele unei astfel de penalități, aplicată începând cu 2021, vor fi devastatoare scoțând de pe piață OTR-urile responsabile care dau valoare domeniului din România prin expertiza și efortul acestora.
- OTR-uri noi pe piața în 2020 (8 la număr și probabil vor mai apărea). Aceste noi OTR-uri probabil vor destabiliza piața prin tarife mici de timbre verzi pentru producători (nesustenabile pe termen lung datorită faptului că pornesc la drum fără ținte anterioare).
EXEMPLE DIN ALTE ȚĂRI:
Cele mai bune rezultate în colectarea DEEE le au țările care au implementat conceptul de implicare a tuturor actorilor (Belgia, Italia, Irlanda, Spania și Olanda), ținta nefiind astfel doar pe umerii producătorilor/OTR-urilor și recunoscând-se faptul că fără implicarea fiecărui participant la întregul sistem, acesta nu se va îmbunătății și nu va performa. Irlanda, este țara cu cele mai bune rezultate în materie de colectare separată DEEE, beneficiind masiv de implicarea autorităților locale și de un bun context legislativ.
SOLUȚII:
WEEE Forum, organizație formată din Organizațiile de Transfer de Responsabilitate a Producătorilor (OTR) din întreaga lume, din care face parte și ECOTIC, prezintă o nouă viziune care subliniază necesitatea revizuirii actualului sistem de responsabilitate extinsă a producătorilor, inclusiv a țintelor impuse, care nu mai sunt potrivite în contextul actual.
Pe baza cercetării recente făcute de Institutul Națiunilor Unite pentru Formare și Cercetare (UNITAR), în contextul numărului mic de state membre ale UE care au îndeplinit țintele de colectare ale anului 2019 pentru DEEE și în ciuda progreselor semnificative făcute în colectarea de cantități tot mai mari de deșeuri generate, WEEE Forum evidențiază patru pași vitali care trebuie urmați pentru a asigura un sistem corect și cu obiective realizabile.
- Primul pas este aplicarea principiului de „implicare a tuturor actorilor”
Este un principiu prin care sunt implicate toate entitățile publice și private care au acces la DEEE, în colectare, logistică, pregătire pentru reutilizare, recondiționare, tratare sau reciclare a DEEE-urilor sau activități de monitorizare asociate, legislative și de punere în aplicare. Toți actorii sunt supuși unor obligații minime legale privind, printre altele, respectarea legislației, raportarea către autoritățile competente și respectarea standardelor oficiale și de comunicare.
Abordarea principiului de “implicare a tuturor actorilor” înseamnă că toți actorii au obligații legale pe care autoritățile competente trebuie să le impună și să le verifice pentru a se asigura că toți își aduc aportul în conformitate cu cerințele legale. Această abordare oferă o perspectivă echitabilă și oportunități egale pe piață, precum și o monitorizare aprofundată a pieței.
- În al doilea rând, OTR-urilor să li se ceară să colecteze doar DEEE-urile la care au acces, adică pe cele de la punctele de colectare și de la retail sau predate direct OTR-urilor și nu ar trebui să fie responsabile pentru DEEE-urile la care nu au acces, spre exemplu DEEE pierdute în fluxul de fier vechi.
Pentru DEEE care le sunt accesibile, obligația de colectare este de 100%. Abordarea propusă recomandă, de asemenea, un rol pentru OTR-uri axat pe mijloace și nu doar pe obiective. OTR-urile ar juca, de asemenea, un rol important în sprijinirea acțiunilor care vor transforma fluxurile de DEEE nedeclarate în DEEE raportate oficial și tratate corespunzător.
- Al treilea pas sugerat este introducerea mai multor măsuri pe care autoritățile ar trebui să le pună în aplicare pentru a sprijini creșterea colectării DEEE. Acestea includ înființarea unui organism de coordonare, îmbunătățirea rețelei de colectare și o mai bună monitorizare a fluxurilor de DEEE.
- În cele din urmă, se impune o revizuire a metodei de calcul în stabilirea țintelor pentru cantitatea de DEEE care trebuie colectată în fiecare stat membru. Aceasta se bazează în prezent fie pe cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață, fie pe cantitatea de DEEE generate anterior.
Comentând acest ultim pas, Jan Vlad, președintele WEEE Forum, a menționat: „O abordare a tuturor actorilor și măsurile de sprijin vor crește cu siguranță ratele de colectare, dar nu reprezintă o garanție pentru atingerea țintelor actuale. În mod neașteptat, cercetarea arată că metoda utilizată pentru a calcula țintele curente de colectare nu este adecvată scopului și determină ținte inadecvate și contrare scopului urmărit. Acest lucru ar trebui să devină o prioritate. ”
Jan Vlad a evidențiat în continuare: „Principalele minusuri ale metodologiei de calcul a țintei pe baza DEEE generate sunt fluctuațiile în volumele de colectare ca urmare a ciclurilor economice, inexactităților legate de echipamentele puse pe piață și durata de utilizare a acestora. Mai mult, țintele ridicate de colectare bazate pe cantitățile puse pe piață intră în conflict cu ierarhia actuală a ciclului deșeurilor, care promovează prevenirea generării de deșeuri și prelungirea duratei de viață a aparatelor.”
CONCLUZIE:
În mod evident, sunt necesare schimbări legislative urgente și radicale care să aducă valoare progreselor făcute în cei 15 ani de colectare DEEE, care să fie conectate cu realitatea din România și din Europa și care să ofere un cadru adecvat atingerii țintelor de țară.
Abordarea de implicare a tuturor actorilor înseamnă că cetățenii vor avea la dispoziție servicii locale de debarasare și îi vor fi cunoscute. Colectarea informală și practicile ilicite vor fi combătute de autoritățile competente. Astfel, aproape tot ceea ce se generează ca deșeuri electrice și electronice vor ajunge într-un sistem formal pe care producătorii îl vor gestiona și finanța.