Deșeurile electrice și electronice sunt unul dintre fluxurile cu cea mai rapidă creștere la nivel european, în 2020 fiind colectate peste 4,7 milioane de tone. Din acestea doar 40% au fost reciclate[1]. Studiile efectuate în mai multe țări europene au arătat că aproximativ 20-30% din echipamentele electrice și electronice (EEE) care ajung pe fluxul reciclării ca deșeuri electrice și electronice (DEEE) sunt funcționale și ar putea fi utilizate pentru o perioada mai îndelungată[2].
În ceea ce privește România, studiul ECOTIC pe tema Obiceiurile populației României cu privire la echipamentele electrice de mici dimensiuni relevă faptul că 10,5% din echipamentele de mici dimensiuni aflate în casele românilor sunt păstrate chiar dacă sunt nefolosite sau stricate[3].
Contextul european
Conform unui sondaj Eurobarometru, 77% dintre consumatorii din statele membre UE preferă să își repare bunurile în detrimentul achiziționării de produse noi[4]. Totuși, ca urmare a lipsei serviciilor și a costului crescut al reparațiilor, se văd obligați să se debaraseze de acestea și să le înlocuiască cu altele noi.
În martie 2023, Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere pentru a promova reutilizarea echipamentelor electrice și electronice, asigurând dreptul la reparare atât pe durata garanției precum și la finalizarea acesteia. În acest context, repararea devine un element cheie în planul UE de a realiza o economie circulară până în anul 2050, în cadrul Pactului verde european.
Importanța reutilizării echipamentelor electrice și electronice
Pe întregul lanț valoric al EEE-urilor, de la extracția minereurilor valoroase (fier, cupru, aur etc.), aflate în compoziția acestora, până la producerea, transportul, vânzarea, consumul și eliminarea, cantitățile de resurse folosite sunt însemnate, sistemul generând o amprentă ecologică puternică. În consecință, prelungirea duratei de folosință a produselor ar aduce beneficii de mediu și economice.
Deși marea majoritate a EEE-urilor se pretează pentru reutilizare, unele dintre acestea, precum telefoanele mobile inteligente și laptopurile, pentru a avea impact pozitiv asupra mediului, pot fi refolosite independent de vârsta lor, în timp ce altele, precum mașinile de spălat sau televizoarele, pot fi reutilizate pentru o perioadă determinată de timp.
Principalele bariere în refolosirea echipamentelor electrice și electronice sunt reticența producătorilor în ceea ce privește fiabilitatea echipamentelor recondiționate, infrastructura de colectare neadecvată sortării DEEE-urilor în vederea reutilizării dar și atitudinea consumatorilor, în special temerile legate de fiabilitate și siguranță.
Bune practici europene
Mai multe state europene au inclus în legislația națională prevederi în vederea susținerii și promovării reparării și reutilizării echipamentelor electrice și electronice.
Franța este țara europeană care a făcut cel mai important pas în promovarea dreptului la reparare prin implementarea unui „indice de reparare” pentru produsele electronice, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021. Este prima etichetă națională de acest gen care le arată consumatorilor ușurința cu care un echipament poate fi sau nu reparat. Totodată, legea franceză reglementează designul ecologic al EEE-urilor cu scopul de a facilita reutilizarea, repararea, dezmembrarea și recuperarea materiilor prime.
Încă din 2017, Suedia a introdus facilități fiscale, reducând taxele pentru repararea unor echipamente precum frigiderele și mașinile de spălat. În mod similar, în anumite orașe din Austria, există fonduri regionale pentru a subvenționa depanarea electronicelor.
Spania a stabilit o țintă națională obligatorie privind reutilizarea echipamentelor electrice mari și a echipamentelor IT și de telecomunicații mici. Începând cu 2018, legea spaniolă impune ca 3% din electrocasnicele mari și 4% din echipamentele IT să fie recondiționate, iar punctele de colectare sunt obligate să aibă un spațiu dedicat echipamentelor ce pot fi refolosite. În același timp, în 2021, guvernul a aprobat prelungirea perioadei de garanție legală pentru EEE-uri la trei ani și creșterea perioadei minime obligatorii în care producătorii trebuie să dețină piesele de schimb la 10 ani.
Pe lângă inițiativele guvernamentale, și comunitățile locale, companiile și societatea civilă au făcut pași în direcția economiei circulare.
În Țările de Jos și nu numai, Repair Cafés sunt puncte de întâlnire unde cetățenii aduc produse stricate, inclusiv electrocasnice și echipamente IT, și o echipă de voluntari îi ajută să le repare. În acest fel, ei pot evita ciclul rapid de cumpărare, utilizare, debarasare și cumpărare a unui produs nou, creând în același timp o comunitate de depanatori. Există peste 1.500 astfel de centre în întreaga lume.
iFixit, este un parteneriat internațional între depanatori și cetățeni care au creat o bază de date accesibilă și editabilă de manuale de reparații. Această platformă oferă acces gratuit la peste 50.000 de manuale care permit repararea echipamentelor electrice, electronice sau a vehiculelor.
Fairphone, o întreprindere socială cu sediul în Țările de Jos, dezvoltă telefoane mobile cu un impact mai mic asupra mediului. Aceștia pun la dispoziția utilizatorilor telefoane cu design modular care permit personalizarea, actualizarea și repararea mai ușoară, fiind o alternativă viabilă la telefoanele inteligente de pe piață.
În România, în 2020, Organismul Național de Standardizare din România (ASRO) a finalizat transpunerea în limba română a standardului internațional de reparare a echipamente electrice și electronice – EN 50614:2020, la inițiativa și cu sprijinul tehnic al ECOTIC și al Asociației Coaliția pentru Economie Circulară (CERC).
Asociația Ateliere fără Frontiere este unul dintre puținele centre axate pe reutilizarea echipamentelor electronice. În parteneriat cu ECOTIC, organizația pregătește pentru reutilizarea echipamentele IT funcționale provenite din donații și apoi le donează, mai departe, către școli, ONG-uri sau centre de plasament din zone defavorizate. În anul 2022, peste 15 000 de echipamente IT și alte echipamente care sprijină digitalizarea zonelor defavorizate au fost donate și recondiționate cu sprijinul ECOTIC.
Multe dintre aceste inițiative, atât la nivel statal cât și la nivel societal, pot fi preluate și în România, punând astfel la dispoziția consumatorilor servicii de depanare și de reutilizare. Integrarea acestora în curentul dominant al societății va conduce, pe termen mediu și lung, la schimbarea comportamentului de consum și susținerea economiei circulare.
[1] https://www.destatis.de/Europa/EN/Topic/Environment-energy/E_Waste.html
[2] Bovea, María D., Valeria Ibáñez-Forés, Victoria Pérez-Belis, Pilar Quemades-Beltrán. Potential reuse of small household waste electrical and electronic equipment: Methodology and case study. 2016. https://files.ifi.uzh.ch/hilty/t/Literature_by_RQs/RQ%20146/2016_Bovea_Ib%c3%a1%c3%b1ez-For%c3%a9s_P%c3%a9rez-Belis_Reuse_small%20household_waste_electrical_electronic_equipment.pdf
[3] ECOTIC. Obiceiurile populației României cu privire la echipamentele electrice de mici dimensiuni. 2022. www.ecotic.ro/wp-content/uploads/2022/10/Studiu-web-min.pdf
[4] https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20220331STO26410/why-is-the-eu-s-right-to-repair-legislation-important