Incursiunea prin modelele de afaceri care au integrat principii ale economiei circulare este fascinanta. Sunt exemple mari si mici, ample sau punctuale; am descoperit companii uriase si ateliere cu cativa oameni. La fel cum am descoperit ca, alaturi de eforturi constiente de a pune in practica mecanisme circulare, exista si modele de afaceri care pur si simplu au evoluat dintr-un nou tip de mentalitate, din „capturarea” unui nou mod de a ne raporta la lume, la bunuri, la ideea de achizitie si proprietate.
Suna a schimbare, nu-i asa?
KINGFISHER: de la vanzarea de bormasini, la vanzarea de „gauri in perete”
Hai sa pornim de la un nume mai putin cunoscut, dar care ne-a atras atentia prin modul in care a definit aceasta schimbare de perspectiva. Kingfisher este un retailer britanic de produse de bricolaj, o companie uriasa, mai putin cunoscuta in Romania. Detine o alta companie numita B&Q, ce vinde, printre altele, bormasini. Iar intrebarea pe care si-au pus-o, la un moment dat, a fost urmatoarea: „Cum sa dai gauri in pereti intr-un mod sustenabil?”
Ceea ce au descoperit cei de la B&Q a fost faptul ca productia si vanzarea de tip retail a bormasinilor pentru uz casnic nu este sustenabila. De ce? Deoarece cantitati mari de resurse si energie intra in productia unor masini pe care un om le foloseste, in medie, 6 minute pe an! O mare risipa, cu siguranta! Si astfel s-a nascut SCHIMBAREA DE PERSPECTIVA: dar daca in loc de bormasini, vindem gauri in perete?
Iata cum a aparut ideea de a inchiria bormasinile de uz casnic. Daca un om foloseste bormasina, in medie, 6 minute pe an, va dati seama cati oameni pot folosi aceeasi bormasina? Si cat de eficienta economic poate deveni o singura astfel de masina?
Si astfel ajungem la un principiu de baza al economiei circulare: TRANSFORMAREA PRODUSELOR IN SERVICII.
Adica, revenind la exemplul Kingfisher, transformarea bormasinilor din aparate in servicii de facut gauri in perete. Consecinta este transformarea oamenilor din consumatori, in utilizatori. Si odata facuta aceasta schimbare de mentalitate si perspectiva, a fost surprinzator cat de rapid s-a creat o noua piata, ceva numit „sharing economy”.
SHARING ECONOMY: Airbnb si Uber
O piata de miliarde de dolari s-a nascut din aceasta idee: ce anume detin eu si nu folosesc tot timpul? Ce as putea imparti cu altii, intr-un mod in care sa fac profit? Printre primele pe lista au fost locuintele si masinile. Iar agregatorii cei mai inspirati, care au folosit cel mai bine tehnologia si digitalizarea vremurilor noastre au fost Airbnb si Uber.
Sa zicem ca ai o locuinta intr-un oras sau intr-o zona turistica. Vara acesta pleci din tara la studii sau iti iei o vacanta prelungita iar casa iti ramane goala. Prin Airbnb, iti poti inchiria locuinta pe termen scurt celor care au nevoie de ceea ce tu deja ai, la niste costuri cel mai probabil mai avantajoase decat la hotel. Si toata lumea castiga: tu castigi dintr-un bun pe care deja il ai, iar vizitatorul castiga platind un pret mai mic decat mergand la hotel.
In cazul Uber, e vorba de autoturisme. Ai un autoturism? Imparte-l si transforma-l dintr-o proprietate statica, ce nu mai produce nimic, intr-un serviciu pentru altii! Profit pentru toti cei implicati, nevoie redusa de masini noi, mai putine resurse consumate – si acestea sunt doar cateva beneficii, identificate la prima vedere!
Sharing economy este un model de afacere al zilelor noastre care mai are inca mult de evoluat si de inovat.
Estimarile de crestere sunt impresionante si se bazeaza pe schimbarea de mentalitate de care am mai pomenit. Sunt analisti care considera acest model de business ca unul profund benefic, nu doar din ratiuni de sustenabilitate si de economie de resurse. Ei spun ca acest model reinvata oamenii sa impartaseasca si sa aiba incredere in semenii lor. Cand lasi un strain sa iti intre in casa in lipsa ta sau cand te urci in masina unui necunoscut, e nevoie de incredere. Iar aceste sisteme ne reobisnuiesc cu ideea ca omul este capabil de deschidere, onestitate si ospitalitate.
Incurajator, nu? Pe data viitoare, cand povestim despre Disney si Philips, dar si despre o initiativa romaneasca. Welcome change!